vineri, 3 decembrie 2010

Nelinisti vechi

Pentru amanti,ploaia e boala ce li se lasa pe piept;
o camasa de carbuni ce-i îmbraca
în obscenitatea cerului searbad si plat
a carui muzica se aude doar în baltile
risipite printre talpi, masini, lacrimi si trepte.
Pe ei îi amorteste sub felinare înguste,
cu obrajii reci împreunati, unul într-altul.
Paradele lor androgine se întind peste strazi
cu dansuri inocente de buze plouate,
adapostite de stresinile caselor în care nu mai face nimeni dragoste.

Pentru ploaie,boemii sunt vulturii ce i se hranesc cu lesul
picurând, ce nu se raceste niciodata
încalzit de pelerine groase sau umeri goi si ascutiti.
Picioarele lor încurcate alearga mereu la întâmplare
înghit lacomi apa îngereasca, îsi uita umbrelele
în cafenele îngrasate de fum si polemici
baieti speriati si fete romantice o privesc pe fereastra
îi numara stropii, îi scriu poezii,
iar ploaia, scârbita de omagiile lor milenare,
arunca fulgere obscene peste casele în care toata lumea face dragoste.

Pentru boemi,
orasul e un cimitir al iubirilor neîmpartasite
cu stafii triste asezate pe bancile din parcuri de cartier
sau ascunse sub fustele pline de buline ale femeilor
mereu alarmate de vreo grija absurda.
Razboiul cuvintelor are de fiecare data raniti:
reputatii distruse, orgolii calcate, vorbe sufocate
întinse pe frontul urban, plin de plumbul regretelor.
Pe trotuar, un el si-o ea mimeaza indiferenta.
Ranile li se deschid în asteptarea extazului
orasul îi înghite, netulburat
si îi invita în casele lui în care înca nu s-a facut dragoste.
Pentru oras,noaptea e o femeie usoara, ce se lasa pe spate
întinsa, desfacuta peste cladiri ascutite si chipuri flamânde.
Farmecele ei parfumate cu gradini ude si florarese tinere
se întorc de fiecare data sa arda în locul soarelui apus.
Fiecare trecator întârziat îsi poarta speriat umbra ca pe o poveste
despre alte nopti ce înca n-au venit, dar le asteapta...
sa i le-aduca vântul, vampirul ce îl zgârie pâna la sânge,
nervos ca ziua noua se naste din pântecele cascat si galben al lunii.
Si alte vise, ca niste ceturi albastre ale noptii, se ridica
din somnul caselor în care nu s-a facut niciodata dragoste.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu