Uraturi de anul nou...

Buna vremea,
Buna vremea!
Bade gazda, odihnesti,
Ori numai ne amagesti,
Ori plugarasi nu doresti,
Caci te cam posomoresti.
Noi cu plugul ne-am luat
De cu seara ce-a-nserat
Si-am fi venit mai demult,
Dar noi nu ne-am priceput,
Ca copiii am facut;
Dara si de acuma-i bine,
Caci mine-i Sfintul Vasile.
Minati, baietei!
Hai! hai!

Intr-o joi de dimineata
S-a sculat badea din fata,
Dimineata s-a sculat,
Pe ochi negri s-aspalat;
Iar sotia dumisale,
Prea cinstita gazda mare,
Un stir alb in mini i-a dat,
Si s-a sters pe mini curat;
Apoi iara s-a-nturnat,
Un pieptene si-a luat,
Chica neagr-a pieptanat, in strai nou s-a imbracat,
La icoane s-a-nchinat
Si, iesind afara, -ndat'
Din bucium a buciumat,
Slugile si-a adunat
Slugilor porunc-a dat in ocol de-au alergat,
Si-au scos doisprezece boi
Dintre cei mai buni de soi:
Boi, bourei,
in coada cudalbei,
in frunte tintatei
Mici de statura,
Buni de trasura,
Cu coarnele belciugate,
Cu aur suflate.
Minati baietei!
Hai! hai!

Si-si luase badisorul
Tavala si plugusorul,
Cei doisprezece bourei
Si doisprezece plugarei,
Si-apoi mi-a plecat,
S-a dus la arat
La cimpul durat,
La maru-nrotat,
Pe-un delut ascutit
Ca o dunga de cutit,
Ajungind
Si-ncepind,
A brazdat
Si-a arat in lungis
Si-n curmezis,
Brazda neagr-a rasturnat,
Griu de var-a revarsat,
Griu de vara
Cu secara
Pina-n sara
Sa rasara,
S-alunge foamea din tara,
Pe pagini de pe hotara,
Griu marunt
Arnaut...
Si-a dat Domnul, s-a facut.
Pe la vara si mai mult!
Minati feciorei!
Hai! hai!

Si-a arat cit a arat,
De lumea s-a minunat.
Iar daca a-nserat,
Bade-acasa s-a-nturnat
Bucuros,
Veselos,
C-a iesit griul frumos.
Iar dupa ce a-nnoptat,
Atunci, mari, s-a culcat
Cu lelica intr-un pat
Mindru, mare si-ncingat,
Cu scindurile de brad,
Cu-asternutul de argint,
Cu ciucuri pina-n pamint,
Cum n-am vazut de cind sint.
Minati baietei!
Hai! hai!

Dormind cu lelica-n pat,
Badea vis mindru-a visat.
Dimineata s-a sculat,
Fata alba si-a spalat,
Chica neagr-a pieptanat,
Cu strai nou s-a imbracat,
La icoane s-a-nchinat,
Domnului mi s-a rugat
Visul sa i se-mplineasca.
Si multi ani sa-i daruiasca.
Minati, feciorasi!
Hai! hai!

Apoi badea s-a-nturnat
Si din bucium a sunat:
Slugile s-au adunat,
Slugilor porunci a dat;
Ei la grajd au alergat,
Si din grajd ei mi-au luat
Un cal graur
Cu seaua de aur,
Negru ca corbul,
Iute ca focul,
Cu potcoavele de-argint,
Cu zurzuri pina-n pamint
Si cu friul de matasa,
Cu copiti de iarba- grasa.
Minati, feciorasi!
Hai! hai!

Ei in fuga mi s-au dus
Si-ndata i l-au adus,
Bade-atunci s-a bucurat,
Sulita si-a razimat,
De pe dins-a-ncalicat,
Pamintul a tremurat,
Vaile au rasunat,
Frunza-n codru a picat,
Sint Vasili s-a bucurat.
Minati, baietei!
Hai! hai!

Dupa ce a-ncalicat
Pe-acel cal neinvatat,
Sus la munte a plecat,
Sus la munte la vinat.
De vinat el n-a vinat,
Orisicit s-a zbuciumat,
De zbieretul oilor,
De ragetul vacilor,
De cintecul mierlelor,
De tipetul ulilor,
De vuietul vailor,
De sosetul frunzelor.
De vinat eln-a vinat,
Dar degeaba n-a umblat,
Caci in sine-a cugetat
Si indata mi-a plecat
La griul cel negrapat.
Si cum a sosit, indat-a zarit
Ca griul cel negrapat
Era mindru si curat,
Era mindru si frumos
Ca si fata lui Hristos,
Nici prea mare, nici prea mic,
Cum ii mai frumos la spic.
Minati, baietei!
Hai! hai!

Atunci singur dumnealui
Peste coama calului
Linga griu mi s-a plecat,
Trei spice-n mini a luat in basma mi le-a legat,
in curea ca le-a bagat
Si spre casa s-a-nturnat,
Lelichii ca mi le-a dat.
Lelica le-a dus in casa
Si-a pus spicele pe masa;
Casa mi s-a luminat,
Copiii s-au bucurat.
Lelica frumoasa,
Stapina de casa,
Pe masa le-a desfacat
Si din gur-a cuvintat:
Ca nu-i verde nici uscat,
Numai bun de secerat.
Minati, baietei!
Hai! hai!

Badica s-a bucurat,
La Rasnavan a plecat,
Auzind c-acolo-i fier
Si multime de otel.
S-a dus pe ulita mare,
N-afla fier de trei parale;
S-a dus pe ulita mica
Si n-a gasit, zau, nemica;
Iar pe ulita din dos
Tot fuse mai norocos.
Minati, feciorasi!
Hai! hai!

Si-a luat opt oca de fier
Si pe-atitea de otel,
Le-a luat si s-a-nturnat
Si le-a dat
Lui Lionte tiganul,
Ce lucreaza cu ciocanul,
Sa gateasca seceruici,
Seceri mari si seceri mici,
Cum mai bune de voinici,
De neveste ochisele,
De copile tinerele,
De seama puicutei mele.
Minati, mai!
Hai! hai!

Seceruica cea mai buna,
Pentru baba cea batrina,
Seceruica cea mai mica
Pentru-o zina tinerica;
Secerile maruntele,
Cu dintii de floricele,
Cu manunchi de viorele,
La nepoti si nepotele,
Copilelor frumusele,
Nevestelor ochisele,
Cu titele bourele,
Cu garoafe prin cosite,
Cu flori rosii pe gurite,
La cari inima-ti sughita.
Minati, mai!
Hai! hai!

Secerile s-au gatit,
Pe la toti le-a impartit
Si la lucru s-au pornit,
Si la lucru mi s-au dat,
Mi s-au dat la secerat;
Cu dreapta imi secera,
Cu stinga manunchi facea,
Cu-amindoua snopi lega
Si in clai ii aseza.
Minati, baietei!
Hai! hai!

Si, mari, imi secerara
Zi de vara
Pina-n seara,
Rasturnind un corn de tara,
Iar dupa ce a-nserat,
Inapoi cind s-au uitat,
Au stat snopii, ca si drobii,
Claile, ca stelele.
Minati, baietei!
Hai! hai!

Apoi carele-ncarcara
Si pe toate le carara
Si jirezi mari ca durara
In capul pamintului, in sterita vintului. iar badea, de bucurie,
S-a dat cu lelea-n sfetie
Unde aria sa fie: in capul pamintului, in sterita vintului,
O arie de arama
Putintel bagata-n sama,
Cu otgon de ibrisin,
Ca sa mearga treaba-n plin.
Minati, baietei!
Hai! hai!

Si prin vorbe, prin cuvinte,
Badea si-a adus aminte
Cum ca are-o herghelie
La pascut, la suhatie.
Si cum sfatul si-a gatat,
Pe un murg a-ncalicat,
La herghelie-a plecat,
Si-a ales cincisprezece iepe
Tot sirepe,
Cite de zece ani sterpe,
Cu potcoave de argint,
Ce prind bine la pamint,
Care se duceau ca vintul
Si nu atingeau pamintul:
Unde calca,
Scintei iesea
Si colb sarea.
Minati, mai!
Hai! hai!

Cum mi le-a apropiat, in nasada le-a bagat,
Noua zile le-a minat,
Jirezile-a trierat;
Si dupa ce le-a gatit,
La masura a iesit:
Dintr-o claie,
O odobaie,
Dintr-un snop
Un oboroc,
Dintr-un spic,
Un mertic.
Minati, mai!
Hai! hai!

Bade-atunci, de bucurie,
Ca saracul de-avutie,
Cu poala sumanului
Turna-n chelna carului;
Umplea pumnii, umplea poale
Si turna in harabale,
Harabale-mparatesti
Cu boi de cei muntenesti,
Noua cara
Cu povara,
Si porni apoi la moara,
La morisca cea tarcata,
Unde da farina gata.
Minati, voinicei!
Hai! hai!

Iara morarita, cind
A vazut venind,
Care scirtaind,
Boii rumegind
Si slugile sbiciuind,
Si-a facut coada birzoi
Si-a fugit prin celea vai,
Si-a pus coada pe spinare
Si-a fugit in lunca mare:
Lunca mare
Frunza n-are,
Lunca mica
Frunza pica.
Minati, feciorasi!
Hai! hai!

Morarita frumusica
Paste frunza de urzica,
Paste frunza de capsuna,
Adevar ca nu-i minciuna.
Iar morariul, mester mare,
Crisu' el si-a cui il are,
A sarit indata tare
Cu barosul pe spinare,
Cu briul de lina,
Cu ciocan in mina,
Si-a strigat: ptrrr, ptrrr si nananal
Stai, morisca, nu misca!
Minati, mai!
Hai! hai!

Si-apucat-o la cercat,
La cercat si la mustrat,
Din gura i-a cuvintat:
Tinerica cind erai,
Zici ca narav nu aveai,
Dar acum te-ai birzoiat,
Cu narav te-ai invatat!
Si-apoi cum i-a cuvintat,
I-a si dat un pumn in cap
Si-asezat-o pe dulap,
Si i-a dat un pumn in sele
Si a pus-o pe masele;
I-a mai dat un pumn in splina
Si-a tocmit-o pe farina.
Minati, voinicei!
Hai! hai!

Apa se izbi,
Moara se porni;
Si venea apa, venea,
Umbla moara de pocnea.
Apoi a turnat in cos
Griu maruntel de cel ros.
Griul si-aseza indata
Si din cos cadea sub piatra,
De sub piatra in covata
Curgea farina curata.
Minati, baietei!
Hai! hai!

Badea mult se bucura,
Zeciuiala morii da,
Pe morar il daruia,
Pe un murg se arunca
Si spre casa se-nturna
Cu flacai-alaturea,
Care carele mina.
Badea venea tot rizind,
Feciorii veneau cintind
Si din sbice tot pocnind,
Vaile de rasunau,
Muntii se cutremurau.
Minati, feciorei!
Hai! hai!

Iar lelica cea frumoasa,
Preumblindu-se prin casa,
Auzind larma cea mare,
Le-a iesit spre-ntimpinare
Cu minecele-nvirtite,
Cu minile rumenite
Ca garoafele-mpodobite;
A iesit pe prag afara
Si se uita la povara,
Se uita la sotul sau
Si facea din ochi mereu.
Minati, baietei!
Hai! hai!

Iara badea, cum sosi,
Carele haladui.
Dar lelica cea frumoasa,
Ca o garoafa aleasa,
Se tot preumbla prin casa
Si zicea ca nici nu-i pasa
Ca avea fata frumoasa,
Era fata Domnia Lor
Ca si-o zin-a codrilor
Cu camesa cu altita,
Cu flori rosii pe gurita,
Cu garoafe in cosite,
Tinerica, ochisica, tinerica, sprintenioara
Ca un pui de caprioara,
Cu ochii ca murele,
Obrajii ca rujele,
Si-orice fecior o vedea
Pe data o si-ndragea.
Minati, baietei!
Hai, hai!

Lelea la dins-o chemara
Si trimise in camara
Dup-o sita rara
De nagara,
Ca sa cearna pina-n sara,
Sa scoata raul din tara,
Pe pagini de pe hotara.
Si copila frumusea,
Ascultind pe maica-sa,
Se si duse
Si aduse
Sita rara
De nagara
Pentru noi, plugari de-afara,
S-alungam raul din tara,
Pe pagini de pe hotara.
Minati, mai!
Hai! hai!

Dar lelichii i-a parut
Ca-i prea rara de cernut,
I-a parut sita prea rara
Si-a dat-o pe us-afara,
Si s-a dus singura iara,
Din papuci tot plescaind,
Din rochie vint facind,
Din cercei Tolocanei,
Si-a intrat din casa-n casa
Si dadu de-o sita deasa,
Sita deasa
De matasa
Pentru Domnia Lor din casa.
Minati, baietei!
Hai! hai!

Si cum a sosit acasa,
A pus fata dupa masa.
Si a pus-o la cernut,
La cernut si la batut.
Din sita fata cernea,
Din jos tobele batea,
Din sus negura cadea,
La plugari din ochi facea.
Minati, feciorasi!
Hai! hai!

Si era o baba
Batrina si slaba,
Baba de cele batrine,
Care stiu rindul la pine.
Bab-aceea-a plamadit,
Aluatul a dospit;
Dupa ce a pregatit,
A facut la colacei,
Si mai mari, si mititei,
Si-a facut un colacei
Rumenei si-mpleticel,
Si-a facut unul frumos
Ca si fata lui Hristos
Nici mai mare, nici mai mic
Dintr-o mierta si-un miertic;
Si cu miere mi-1 ungea,
Cu zahar il zaharea, in cuptiori ca mi-1 punea,
Si el mindru se cocea,
Pentru plugari ni-1 gatea.
Minati, baietei!
Hai! hai!

Din cuptiori ca mi-1 scotea
Si noua ca ni-1 menea,
Si-apoi mi l-a pus pe masa
Si s-a luminat in casa;
Si l-a rupt in doua
Si ne-a dat si noua,
Si l-a rupt in trii
Si-a dat la copii,
Si l-a rupt in patru
Si-a hranit tot satu',
Si l-a rupt in cinci
Si-a dat la voinici,
La feciori cu-opinci;
Iara cit a mai ramas inapoi ca mi l-a tras,
Si l-a pus in cui din dos,
Ca sa fie-ndeminos
Pentru alti plugari de scos.
Minati, baietei!
Hai! hai!

Si noi nu uram
Pentr-un colacel,
Dar noi va uram
Pentr-un galbenei,
Galbenus de aur
Din luna lui Faur;
Si noi va uram
Ca sa capatam
Cel putin un leusor,
Sau, de nu, un puisor,
Sa facem un boldisor
Sa-1 avem la plugusor,
Sa mearga mai iutisor.
Minati, baietei!
Hai! hai!

De urat am mai ura,
Dar ni-i ca vom insera,
Si-i de mult de cind uram,
De cind cu plugul umblam,
Si mai avem inc-un sat
La o casa de urat.
N-om lasa-o neurata,
Caci lelica are-o fata,
Si n-ar vrea cu capu-odata
Sa steie nesarutata.
L-alta intr-un corn de sat,
Stricatica de varsat,
De-am ura, cit am ura,
Dar de noi tot n-a scapa.
Minati, feciorei!
Hai! hai!

De urat am mai ura,
Dar ni-i ca vom insera;
Drumurile ni-s departe
Si cararile incurcate.
La multi ani cu sanatate

Si sa va fie de bine
Ziua Sintului Vasile Dumneavoastra-n bucurie
De-acum si pina-n vecie!