Un clopot mi se va
parea că sună,
In clipa-n care vei pleca,
Iar soarele parcă-ar
cadea pe lună,
Si universu-ntreg pe-o stea.
O lacrimă îmi spală trupul,
Si Dunărea iubirea mea,
In mână concentrez tot timpul,
Căci jos parcă ar cădea.
Iar sufletu-mi spart de durere,
E jos si calc pe el,
Storc ultima clipa de plăcere,
Insă durerea e la fel.
Si-nconjurat mă las pe mine
De-al meu trup,
de chipul meu,
Mă-ndrept spre
înăltimi alpine
Mă-ndrept spre Dumnezeu.
By Mullder...
Dintr-un suflet sensibil ....versuri pe masura
RăspundețiȘtergere