marți, 25 ianuarie 2011

Speranta...

Lacrima ce îti apare pe obrazul fierbinte,
De necaz, de supărare ea, încet, se stinge.
În timp pustiu, în loc pierdut, apare visul întrerupt,
Ce-atinge încet, încet o stea, ce pan` la urma va cădea.
În acel vis te voi vedea, vei fi a mea, te voi avea!
Cu timpul seama îti vei da ce greu îmi bate inima!
Eu îti voi dărui iubire puterea pentru-a mă iubi.
Iar dragostea mea fără seamăn, în suflet îti va poposi.
Lasă roua să plutească într-un sir senin de-amor,
Si astfel să reusească iubirea să o topească
Într-un cristal de izvor!
As vrea să fiu cu tine să te alint, să te sarut
Să mă faci să mă simt bine să fie iar ca la-nceput!
As vrea să stii că te iubesc si doar pe tine te doresc!
Si dacă nu vei accepta să stii ca tu vei regreta.
E greu! E tare greu acum când viitorul meu este scrum!
Nici o speranta nu se leagă, s-a dărâmat o viata-ntreagă!
Asa e viata: cruda, grea, si dragostea-i la fel ca ea!

2 comentarii: