cand mi se termina visele,
pana cand ma trezesc si intr-un alt vis,
acela al asteptarii cu ochii deschisi.
Deseneaza-ma, in noptile tarzii,
cu palmele in umbra camerei tale si iubeste-ma.
Nu trebuie sa fim prezenti pentru a simti.
Ne raman visele,
ne raman mai mult decat orice...
visele... Transforma singuratea
asteptarii in mangaieri pentru sufletul meu pierdut
si aminteste-mi,
cum ma oglindeam in pielea ta.
Vreau ca trupul tau sa alunece,
peste trupul meu,
sa construim lumea,
sa ridicam ruinele si sa punem
temeliile templelor in care ne rugam
pentru dragostea noastra...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu