Petală sunt, purtată
Pe geana vântului.
Dar iată-mă mirată
Că-s azi a nimănui!
Sunt vântul ce se-abate
Suav ori şuierând,
Peste poteci uitate...
Sunt cer şi sunt pământ.
Din geana mea neştearsă
Mai sunt, de m-ai vedea,
O lacrimă prelinsă,
Târziu, pe pleoapa ta...
Mai sunt, de m-ai vedea,
O lacrimă prelinsă,
Târziu, pe pleoapa ta...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu