Cand tacerile dor...

Cand tacerile dor... 
gandurile scriu...
azi ploua... 
stropi de iubire cad din cer,
si vantul poarta in palmele lui
imbratisarea sufletului meu...

un gand hoinar imi picura-n suflet...
dorul de tine...
as putea sa rog ploaia
sa-ti sopteasca prin fiecare strop 
cat de dor imi e ...
si vantul l-as ruga 
sa-ti sarute chipul cu fiecare adiere...

iar stelele sa-mi scrie pe cer iubirea...
poate asa ai stii cat de mult imi lipsesti...
dar nimeni si nimic,
nu poate reda ceea ce simt cu adevarat...
m-am inchis in mine si tac, 
ma plimb ganditor prin amintirile cu tine,

te desenez pe suflet cu fiecare lacrima,
cu fiecare cuvant nerostit...
astept sa vina seara, cu sufletul sa ating cerul, 
sa zbor departe, in ganduri cu tine,
tu nu stii,,, acolo vii,,
mereu... mereu...mereu...

ti-am spus?
te voi iubi la noapte ... in visele mele...
sufletu-mi e departe, cu tine,
iti poarta de grija si te vegheaza, 
clipa de clipa...
tresalta de bucurie cand te vede zambind...
te imbratiseaza cu drag si-ti tine de cald 
cand la tine in suflet e frig...
te dojeneste cand uiti sa-ti poarte de grija...

si eu, cu fiecare noua zi ce trece,
ma simt tot mai singur in singuratatea mea, 
tot mai rece... si mi-e dor...
mi-e dor de tine...

cand tacerile dor... gandurile scriu...
asteptarile-s nesfarsite...
visele urla prin univers..
si tot mai avem.. puterea sa iubim...